fbpx
Propunem interzicerea angajării de împrumuturi externe, care să nu fie dedicate primordial investițiilor, ci consumului.

Propunem interzicerea angajării de împrumuturi externe, care să nu fie dedicate primordial investițiilor, ci consumului.

Constatăm cu îngrijorare faptul că, în materia datoriei externe a României pe termen scurt, guvernarea PSD-ALDE a produs o înrăutățire fără precedent a stării de fapt, concretizată într-un nivel record al acestei datorii: 103 miliarde de euro! Numai în perioada ianuarie – mai 2019, datoria externă totală a țării crescut cu 4,109 miliarde de euro, bani destinați cu precădere consumului, creșterii pensiilor și a salariilor.

Ca structură, datoria externă arată astfel:

  • datoria externă pe termen lung, la 31 mai 2019, era de 69,455 miliarde de euro, (67,1% din totalul datoriei externe), în creștere cu 2,2% față de 31 decembrie 2018;
  • datoria externă pe termen scurt, la 31 mai 2019, era de 34,071 miliarde de euro (32,9% din totalul datoriei externe), în creștere cu 8,3% față de 31 decembrie 2018.
    Datoria publică a crescut cu 2,06 miliarde euro în primele 5 luni ale acestui an, ajungând la 36,823 miliarde euro !

Conform datelor, putem afirma fără să greșim că PSD-ALDE a adus țara la un nivel maxim al datoriei sale externe, similar cu cel înregistrat în vara anului 2013. Un maximum extrem de grav!

Potrivit Raportului de sustenabilitate fiscală al Uniunii Europene pe anul 2018 (publicat în ianuarie 2019), datoria externă a României ar putea trece pragul de 60% din PIB ( !) în mai puţin de zece ani, dacă nu se petrece nicio schimbare în polit

icile economice aplicate în prezent. De la numai 35,1% din PIB la finele anului trecut, ar urma să depăşim nivelul de 50% din PIB în 2025 şi să urcăm la 61,9% din PIB în 2029.

1. Datoria guvernamentală (exprimată în milioane de lei) – termen scurt și termen lung (10 ani)

2. Datoria guvernamentală, exprimată ca procent % din PIB :

În conformitate cu viziunea noastră de guvernare, urmărim interzicerea prin lege a angajării de împrumuturi externe, care să nu fie dedicate primordial investițiilor, ci consumului.

Alternativă Dreaptă cere depolitizarea completa a CCR

Alternativă Dreaptă cere depolitizarea completa a CCR

Referitor la decizia Curții Constituționale a României, din 18 iulie 2019, privind legile de modificare a Constituției, în conformitate cu întrebările Referendumului consultativ, din data de 26 mai 2019, “Alternativa Dreaptă” declară următoarele:

1. Decizia CCR care consideră a fi neconstituțională interdicția de amnistiere /grațiere a infracțiunilor de corupție este corectă, căci o atare interdicție ar fi limitat dreptul legiuitorului de a amnistia și al Președintelui de a grația, stabilind unilateral o discriminare între infractorii care au comis fapte de corupție și infractorii care au comis delicte foarte grave, cum ar fi crime sau violuri.

Credem că Președintele Iohannis ar trebui să ia măsuri severe împotriva consilierilor care au dat dovadă de superficialitate și diletantism când i-au sugerat pentru Referendum această întrebare neinspirată;

2. Considerăm că nimic nu poate împiedica transpunerea în legislație, însă, a celorlalte prevederi care se referă la limitarea emiterii ordonanțelor de urgență, inclusiv în domeniul judiciar precum și la limitarea drastică a accesului la funcții publice a celor condamnați pentru fapte de corupție;

„Alternativa Dreaptă”, în conformitate cu Programul său politic, solicită:

3. interzicerea participării la alegeri, respectiv pierderea calităţii de demnitar a celor condamnaţi definitiv (până la reabilitare) pentru acte de corupţie sau asimilate, în legătură cu serviciul / demnitatea publică;

4. înăsprirea pedepselor pentru acte de corupţie (ori asociate corupţiei) pentru toţi cei care au depus un Jurământ că vor respecta Constituţia şi legile ţării;

5. renunțarea la practica nedemocratică și profund dăunătoare pentru țară a ordonanțelor de urgență, care ocolesc dezbaterea publică și dezbaterea în Parlament și care, prin natura lor, produc efecte imediate și ireversibile. Urgența unui act legislativ ar trebui să se reducă la situații definite clar prin lege.

“Alternativa Dreaptă” are în vedere depolitizarea completă a Curții Constituționale a României prin numirea judecătorilor cu cea mai bună reputaţie din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Romania, in postura de pilon de securitate al NATO

Romania, in postura de pilon de securitate al NATO

Evoluțiile din ultimul deceniu în Turcia impun o reconsiderare profundă a flancului sud-estic al NATO.

Regimul lui Erdogan are câteva caracteristici: 1. eliminarea modelului occidental-kemalist (care a fost, în fond, adoptat doar într-o criză extremă a statului turc); și 2. restaurarea unui model tradițional neo-otoman. 

În context intern regimul Erdogan este doar vârful vizibil al unei veritabile revoluții conservatoare musulmane în cadrul societății turce. Aceasta coincide cu limitele occidentalizării turce. Nu putem să facem abstracție de faptul că de la un anumit punct, majoritatea turcilor nu au mai considerat „integrarea europeană” un proiect dezirabil. Erdogan se sprijină pe restaurația islamică și este sprijinit de ea. 

În context extern, regimul Erdogan restaurează tradiția sultanală și, pe fondul vidului de putere din haosul lumii arabe, revendică un primat istoric în cadrul lumii musulmane. Argumentele sunt puternice: cea mai puternică armată și cea mai mare economie din regiune. Arabia Saudită este discreditată de alianța cu SUA (și de suspiciunea unui compromis cu Israelul în interesul războiului „egoist” cu Iranul). Iranul, deși consecvent islamist și anti-american rămâne totuși o putere eretică pentru toți suniții. Astfel, Turcia este singura care poate să federeze (chiar și simbolic) lumea musulmană fragmentată. În această cheie trebuie înțeleasă politica orientală turcă dar și fricțiunile cu Statele Unite. Turcia are nevoie de NATO pentru securitatea și preeminența ei regională. În același timp ea are nevoie să dovedească faptul că nu este în complicitate cu americanii. Erdogan pare decis să joace până la capăt șah cu marile puteri vecine (Rusia, Iranul) și cu SUA, dar finalitatea de ansamblu este ca Turcia să recâștige leadership-ul lumii musulmane. Mai mult – prin filiera balcanică și germană, Turcia a ajuns capabilă să proiecteze putere chiar în inima Europei.

Ca atare, situația geopolitică a României devine decisivă atât pe flancul rusesc cât și pe flancul turcesc, ca un plan B în cazul unei defecțiuni a NATO în Turcia.  În acest sens trebuie înțeleasă întărirea logistică a NATO în România. 

Acordul pentru BREXIT între Marea Britanie și Uniunea Europeană a picat. Ce ar putea urma?

Propunerea premierului Theresa May, acordul cabinetului Britanic negociat cu Bruxelles privind ieșirea țării din Uniunea Europeană la 29 martie 2019 a picat în camera comunelor (House of Commons). Ce ar putea însemna asta și care sunt câteva dintre posibilele scenarii?

Votul de neîncredere, un scenariu posibil deja pus în mișcare de liderul opoziției. Membrii parlamentului de la Westminster deja au început pregătirile pentru un vot asupra încrederii în guvernul doamnei May. Votul se va ține miercuri (16 ianuarie) după ora 19:00, ora Londrei, 21:00 ora României. Pentru Theresa May votul este esențial, o victorie miercuri și Theresa May rămâne în funcție, o a doua înfrângere înseamnă căderea guvernului, premierul pleacă și astfel încep negocierile pentru formarea unui nou cabinet, atât pentru conservatori cât și pentru opoziție. 14 zile este perioada în care un nou guvern se poate forma de către conservatori și partenerii lor sau de către opoziție, alternativa o reprezintă alegerile generale și formarea unui nou parlament.

Căderea guvernului e posibilă dar puțin probabilă, climatul politic nu favorizează conservatorii într-un posibil scrutin electoral și este puțin probabil că vor risca pierderea de locuri în parlament prin declanșarea alegerilor generale. Disensiunile interne care au dus în fapt la situația de azi se vor amplifica iar presiunile asupra premierului pentru demisie vor fi mari chiar din interiorul partidului.

Cu May în continuare la 10 Downing șansele sunt foarte mari de a încerca renegocierea anumitor aspecte cheie ale acordului cu Bruxelles. Drumul este deosebit de greu în direcția asta iar provocarea pentru Theresa May pare să rămână problema graniței dintre Irlanda (republica) și Irlanda de Nord (parte a UK). Modificări ale înțelegerii inițiale cu UE, oricât de mici, ii pot însă da premierului suficientă justificare pentru a aduce din nou acordul în parlament pentru un vot.

La acest moment, tentativa de a renegocia, deși dificilă, este cel mai probabil parcurs pentru Londra alături de o posibilă încercarea de a amâna BREXIT-ul. Amânarea nu e însă un act unilateral, pentru amânare este nevoie și de aprobarea Uniunii Europene, lucru extrem de dificil de obținut atâta vreme cât climatul politic de la Londra nu virează clar într-o altă direcție.

O alternativă problematică este ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană fară un acord. Circulată ca ipoteză politică în cercurile de opozanți ai doamnei May din partidul conservator, varianta  “no deal” înseamnă  că orice prevederi și concesii făcute de ambele părți ale canalului în rundele de negocieri de până acum sunt nule.  Aici vorbim pe departe despre cel mai problematic deznodământ pentru cetățenii români și alți cetățeni europeni aflați în Marea Britanie. În practică nu sunt semne că un Brexit fără un acord ar însemna probleme majore imediate pentru europenii din UK însă este variantă care lasă Londrei puterea de a exercita discreția privind drepturile care altfel erau protejate prin acordul ce tocmai a picat. Dacă May pleacă devine dificil de prezis ce ar putea urma din punctul de vedere al europenilor rămași în Maria Britanie totul depinzând de noua persoană de la 10 Downing și de compoziția noii majorități.

Șansa unui nou referendum pe problema Brexit este cea mai improbabilă cale în acest moment în ciuda comunităților continentale din Regat. Drumul către un nou referendum este lung și ar necesita o voință politică pe care Westminster la acest moment nu o are, cu atât mai puțin dacă nu au loc alegeri iar parlamentul rămâne în forma actuală. Theresa May în continuare la 10 Downing și continuarea eforturilor de a obține un acord cu Bruxelles-ul, care să fie votat de parlament până pe 29 martie, par calea cea mai bună și cu efectele negative cele mai mici asupra ambelor maluri ale canalului.

-S.I. Popescu

 

ALTERNATIVA DREAPTĂ CERE AUTORITĂȚILOR DE LA BUCUREȘTI SĂ RESPINGĂ PACTUL PENTRU MIGRAȚIE

Comunicat de Presă

ALTERNATIVA DREAPTĂ CERE AUTORITĂȚILOR DE LA BUCUREȘTI SĂ RESPINGĂ PACTUL PENTRU MIGRAȚIE

Alternativa Dreaptă solicită autorităților române, Ministerului de Externe al României și Parlamentului României, să respingă în mod categoric semnarea și ratificarea Pactului Global pentru Migrație, care urmează să fie parafat pe 10-11 decembrie 2018, în cadrul reuniunii ONU de la Marrakesh (Maroc).

Ca exponenți ai politicii conservatoare, politică ce apără fără echivoc suveranitatea națională, ne afirmăm clar și răspicat opoziția față de migrația necontrolată, care în Occident a devenit o adevărată invazie. Semnarea acestui Pact ar fi echivalentă cu încălcarea Constituției României care prevede că: „Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine” (Art. 3, al. 4).

Definirea unui drept al migratorului față de statul unde migrează este împotriva formei de stat național și constituie o încălcare a suveranității.

Suntem alături de alte state central și est europene care au refuzat ratificarea acestui pact: Bulgaria, Polonia, Austria, Ungaria și, nu în ultimul rând, alături de cel mai important partener strategic al nostru – Statele Unite, care au anunțat că nu vor adera la acest Pact, încă de anul trecut.

Alternativa Dreaptă reprezintă proiectul politic de coagulare a Dreptei conservatoare, creștin-democrată și clasic liberală, inițiat, susținut și compus din UCDR, Partidul M10, Forta Moldova, Alianța Conservatoare și Alternativa Dreaptă.